Nu este om pe lume
Nu este om pe lume Nu este dor sau clipă nedorită Nu este rană care n-a durut Nici inimă să nu cadă-n ispită Nici lacrimi -ochii, să nu fii văzut Nu este vis în care dragostea nu moare Sau gând fierbinte de a -nainta Erou ce are lumea la picioare Iubire care nu se va uita Nu este om pe lume care nu greșește Indiferent că viața la împins Nu este mamă care nu te mai dorește Ci doar un chip pierdut și nepermis Nu este trup umplut cu nestemate Pe care-l profanezi întâmplător Ci este faima care-n miez de noapte Te face să-i rămâi vieții dator Nu este mamă pustnică-n ogradă Sau în cerdacul ei clădit cu greu Să uite că de câțiva ani e pradă Acestui timp lăsat de Dumnezeu Că uneori cărările trecute Te-au îndreptat spre locul nepermis Iar ție om, cu gânduri abătute Credeai că totul este doar un vis